Ne confruntăm tot mai frecvent cu cazuri de cataractă traumatică, din cele mai diverse: de la simple sau avansate opacități ale cristalinului, până la opacifieri totale, asociate, sau nu, cu subluxații (deplasări ale cristalinului natural) de diverse grade, de la subluxatii abia vizibile, până la luxații totale, cu cristalinul căzut direct pe retină, sau plăgi perforante ale ochiului care au “înțepat” și cristalinul, doar în partea din față, sau și în partea din spate (capsula posterioară).

Tot felul de situații, de la simplu la (foarte) complex, pot să însoțească o cataractă traumatică. Complicațiile unei astfel de situații sunt semnificative: de la glaucom secundar, adesea rebel la tratament, până la hemoftalmus și/sau dezlipire de retină. Iar chirurgii trebuie să fie pregătiți pentru toate aceste posibilități, să stăpânească toate tehnicile de extragere a unui cristalin, precum și alte manevre necesare (vitrectomie anterioară sau totală, pupiloplastie, irido-sutură, implantări de cristalin artificial de diverse tipuri, adaptate situație locale).

Cazul prezentat aici, deși pentru dr. Ozana Moraru nu a fost unul foarte deosebit, a fost, în schimb, pentru tinerii colegi, specialiști sau rezidenți, care au asistat la operație și, cu siguranță, a fost și pentru pacientă, victimă a violenței domestice, complet nevăzătoare din cauza traumatismelor repetate în zona feței și a ochilor, care au dus la cataractă hipermatură cu subluxație dein cristal la ambii ochi, unul fiind definitiv pierdut, prin glaucom secundar absolut. Legat de tinerii medici observatori, au avut ocazia să vadă o tehnică chirurgicală mai rar efectuată în zilele noastre, fiind mai veche, dar mereu actuală în aceste situații: tehnica intra-capsulară, prin care cristalinul opac și deplasat este extras “în bloc”, pe o incizie de 7-8 mm, care necesită a fi “cusută”, iar cristalinul artificial este unul special, adaptat lipsei de suport, trebuind prins prin diverse tehnici, fie la peretele ocular, fie la iris.