Dezlipirea de retină
Retina este unul dintre cele trei straturi ale peretelui posterior al globului ocular, acesta fiind locul unde se formează senzațiile vizuale, grație prezenței unor celule speciale de origine nervoasă – conuri și bastonașe. De la aceste celule pleacă fibre nervoase, care, unindu-se, formează nervul optic; acesta face legătura între ochi și creier. În zona posterioară (occipitală) a creierului informațiile vizuale (transmise de la retină prin nervul optic) sunt transformate în imagini.
Retina este locul unei patologii variate, medicale și chirurgicale, care poate afecta zona centrală a retinei (macula) sau periferia acesteia.
Dezlipirea de retină reprezintă apariția unui spațiu între retină și peretele de sub ea, generic numit coroidă (și epiteliul pigmentar retinian), spațiu în care pătrunde un lichid, numit lichid subretinian.
De obicei, această decolare are ca punct de plecare una sau mai multe rupturi în retina periferică, prin care a pătruns lichidul subretinian, detașând cele două straturi retiniene – este vorba de dezlipire de retină regmatogenă. Acest lucru se poate produce spontan sau poate avea anumiți factori favorizanți:
- miopia, în special miopia forte;
- unele degenerescențe retiniene periferice, de exemplu lattice-ul;
- traumatism ocular, chiar minor, perforant sau neperforant;
- eforturi fizice intense, în special izovolumetrice, ca în cazul ridicării unei greutăți mari, efortului de tuse, vărsătură, constipație sau în timpul efortului de naștere;
- intervenție chirurgicală oculară, de exemplu operația de cataractă.
Mecanismul producerii dezlipirii de retină este decolarea parțială a corpului vitros (conținutul „gelatinos” al ochiului) – modificare fiziologică datorată vârstei, dar care, de cele mai multe ori, are nevoie de prezența factorilor favorzanți de mai sus, pentru a produce, în continuare, și dezlipirea retinei.
Dezlipirea este la început localizată într-un cadran al ochiului – situație percepută de pacient ca „o perdea neagră care vine dintr-o parte”, după care se extinde treptat la toată retina, pacientul văzând că „perdeaua se extinde în tot câmpul vizual”, pentru ca în final, pacientul să nu mai vadă deloc – dezlipirea totală, inclusiv cu prinderea zonei centrale, macula.
Ca simptomatologie, înainte de apariția „perdelei negre progresive” și scăderea vederii, pacientul poate vedea flash-uri luminoase într-o parte a câmpului vizual și numeroase „puncte negre”, „musculițe”, „funingine”, care ar trebui să-l alarmeze și să-l facă să vină urgent la un consult oftalmologic.
Uneori, dezlipirea de retină debutează printr-o scădere bruscă și marcantă de vedere, ceea ce este, într-un fel, mai bine, pentru ca îl face pe pacient să vină repede la oftalmolog. Acest debut zgomotos se datorează lezării unui vas de sânge de la nivelul rupturii retiniene răspunzătoare de dezlipirea retinei, care a „inundat” globul ocular cu sânge (hemoftalmus).
Retina, odată decolată și neoperată la timp, determină modificări fibroase ale vitrosului, care, la rândul lor, favorizează în continuare decolarea retinei, prin tracțiunea pe care o exercită asupra acesteia – se creează astfel un cerc vicios, de la o ruptură retiniană cu o decolare localizată până la dezlipire totală, cu fibrozări vitreo-retiniene: dintr-o boală doar a retinei devine o boală vitreoretiniană, mult mai complicat de operat și cu prognostic mai modest.
DEZLIPIREA DE RETINĂ ESTE O URGENȚĂ CHIRURGICALĂ, operația trebuind a fi făcută când pacientul încă mai vede cu zona centrală a retinei! Dacă deja s-a pierdut, oricum, această zonă centrală, urgența nu mai este chiar atât de acută, dar tot ar trebui operată în câteva zile/săptămâni.
Diagnosticul acestei afecțiuni se poate constitui pe simptomatologia descrisă de pacient, dar devine sigur doar după un consult oftalmologic specific:
- examenul fundului de ochi după dilatarea pupilei, cu biomicroscopul și lupe speciale, dar și cu oftalmoscopul indirect, care evidențiază mai bine periferia retinei, numărul și localizarea rupturilor;
- ecografia de pol posterior – este esențială, în special când mediile ochiului nu sunt transparente: fie că e vorba de o cataractă hipermatură sau de un leucom cornean co-existente, fie că dezlipirea a debutat cu o scădere bruscă a vederii, datorită unei hemoragii vitreoretiniene majore, care împiedică examinarea directă a fundului de ochi. Ecografia dinamică este o variantă de ecografie extrem de utilă în diagnosticul diferențial în aceste cazuri.
Dezlipirea de retină are un singur tratament: operația.
Principiul operației constă în:
- curățarea corpului vitros, responsabil de tracțiuni asupra retinei, manevră numită vitrectomie;
- „blocarea” rupturilor retiniene cu Laser sau cu „gheață” (crioaplicații), ambele creând cicatrici pigmentare care nu mai permit intrarea fluidului prin rupturi, împiedicând astfel o re-dezlipire a retinei;
- „alipirea” retinei prin injectarea de gaz sau ulei siliconic în cavitatea oculară, care să „împingă” retina dezlipită spre peretele ocular, „alipind-o” de acesta și păstrând-o lipită mai mult timp, până la cicatrizarea aplicațiilor Laser.
Tarife consultații și investigații pentru afecțiuni retiniene
-
Pachet Consult complet pentru afecțiuni retiniene 600 lei (ambii ochi)
(inclusiv examen periferic de fund de ochi, fotografie retiniană și tomografie OCT macular, ambii ochi) – dispensarizare inițială
-
Pachet Consult pentru chirurgie vitreo-retiniană - Dr. Ozana Moraru 800 lei (ambii ochi)
(dezlipire de retină, hemoftalmus, gaura maculară etc) – include și fotografie de fund de ochi, ecografie, biometrie (la nevoie) și tomografie retiniană
-
Examen complet fund de ochi, inclusiv periferic 300 lei (ambii ochi)
(oftalmoscopie indirectă)
În multe cazuri, de obicei cele grave, dezlipiri totale, cu multe rupturi, risipite pe mai toată circumferința retinei, sau în cazuri cu fibrozări și tracțiuni vitreene, este necesară și injectarea de ulei de silicon, cu rolul de a păstra retina lipită mai ferm și mai îndelungat de peretele ocular; uleiul de silicon însă trebuie extras, lucru care se realizează printr-o nouă intervenție chirurgicală, la câteva luni de la prima.
Există și forme de dezlipire de retină, de obicei mici, incipiente, care nu necesită intervenție chirurgicală, ci doar „blocarea” ei cu aplicații Laser, cu sau fără injectare de gaz.
Operația de dezlipire de retină se vindecă relativ greu, în comparație cu alte operații oculare. Pe lângă tratamentul postoperator, cu picături, pacientul trebuie să respecte niște restricții pe care le indică medicul, printre care o anumită poziție a corpului și a capului în cea mai mare parte a zilei, pentru un anumit număr de zile. Acuitatea vizuală se recuperează relativ greu, depinzând și de vechimea și gravitatea dezlipirii; primele zile postoperator pot fi chiar descurajante pentru pacient, care trebuie să se înarmeze cu răbdare si speranță.
Există și situații de recidivă, destul de frecvente, chiar în ciuda unei operații foarte bine efectuate, lucru care nu poate fi prevenit întotdeauna de chirurg. Recidivele, din păcate, necesită re-intervenție chirurgicală, uneori chiar mai complexă dacât prima.
Tehnicile moderne și aparatura tot mai sofisticată dau, totuși, un procentaj de reușită de peste 90% în cazul operațiilor de dezlipire de retină.
Afecțiunile maculare chirurgicale – Gaură maculară, Membrane epi-retiniene / epi-maculare
Gaura maculară și membrana epi-maculară (sau epi-retiniană) reprezintă două forme ale unei afecțiuni mai generale, numită degenerescență maculară – boli degenerative ale maculei (ale centrului retinei), care afectează vederea centrală a pacientului – care este, în același timp și vederea responsabilă de amănuntele, detaliile și, în general, obiectele mai mici, cum ar fi literele dintr-un text, sau detaliile feței unei persoane.
Aceste modificări degenerative nu au o cauza anume, cel mai frecvent sunt întâlnite la pacienții de vârsta a treia, dar nici cei mai tineri nu sunt total excluși de a le avea.
Simptomele cele mai frecvente sunt tulburările de vedere de tipul: liniile drepte apar ondulate sau întrerupte, rândurile unui text apar în ceața, întrerupte, strâmbe sau „încâlcite”, iar, în faze mai avansate, apare o pată foarte tulbure, chiar neagră, în câmpul vizual central, cu scăderea marcată a vederii, în special în cazurile vechi.
Diagnosticul acestor afecţiuni se poate constitui pe simptomatologia descrisă de pacient, dar devine sigur doar după un consult oftalmologie specific:
- examenul fundului de ochi după dilatarea pupilei, cu biomicroscop și lupe speciale, evidențiază modificarile anatomice din zona maculară, adică din centrul retinei;
- examenul tomografic al retinei (OCT – Tomografia prin Coerență Optică) este esențial în diagnosticarea afecțiunilor maculare, el evidențiind gaura maculară, membrane epiretiniene, decolarea parțială sau totală de vitros în zona centrală, edeme maculare, neovascularizație sau/și hemoragii intra și subretiniene în polul posterior și alte forme de degenerescență maculară;
- ecografia de pol posterior – poate ajuta când mediile sunt mai opace (cataractă avansată, leucoame corneene, hemoragii vitreoretiniene), care împiedică examinarea directă a fundului de ochi.
Tratament
Din fericire, gaura maculară și membranele epimaculare, spre deosebire de multe alte fome de degenerescență maculară, pot beneficia de tratament chirurgical, care să amelioreze acuitatea vizuală, rezultatul funcțional al operației fiind determinat și de vechimea bolii.
Astfel, gaura maculară trebuie operată destul de devreme, înainte de a ajunge în stadiul atrofic și înainte chiar de a ajunge să fie foarte mare în diametru: cu cât gaura maculară este mai profundă (gaură maculara totală, versus gaură maculară lamelară) și, mai ales, cu cât imaginea OCT ne arată un diametru mai mare și margini mai „turtite” (mai atrofice) ale găurii, cu atât prognosticul postoperator este mai redus.
Operația prin care se pot trata gaura maculară și membranele epimaculare se numește generic VITRECTOMIE (sau Vitrectomie posterioară, Vitrectomie totală, Vitrectomie prin Pars-plana).
Principiul operaţiei constă în:
curățarea/aspirarea corpului vitros, responsabil de tracţiuni asupra maculei, dar și de eventuale viitoare fibrozări care ar putea duce la complicații tardive postoperatorii – aceasta este vitrectomia propriu-zisă;
eliminarea completă a membranei epimaculare și a membranei numită „limitanță internă”, după ce au fost evidențiate cu ajutorul unui colorant special (ambele fiind extrem de subțiri și de transparente), acestea fiind responsabile de modificările anatomice din zona maculară și de simptomatologie;
dacă este prezentă și gaura maculară, pe lângă îndepărtarea limitantei interne, se mai realizează, de la caz la caz, diverse manevre prin care se încearcă grăbirea vindecării anatomice a găurii maculare: umplerea găurii cu țesut din limitantă sau alte țesuturi (membrană amniotică, sau chiar țesut retinian recoltat din periferia retinei – auto-transplant retinian), decolare locală retiniană cu ser subretinian, masaj local extrem de fin etc.
Indiferent de metoda aplicată, prognosticul depinde de mărimea și de vechimea găurii maculare, putând obține și rezultate bune și foarte bune, dar în timp (6-9 luni, chiar 12 luni postoperator).
Găsiți mai jos formularul de consimțământ pe care îl veți primi în Clinica Oculus și îl veți prezenta semnat înaintea operației:
Tarife operații vitreo-retiniene
-
Vitrectomie pars-plana pentru Dezlipire de retină recentă 6500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Dezlipire de retină veche/cu PVR 7500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Membrană epimaculară 6500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Gaură maculară 6500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Gaură maculară largă, cu auto-transplant retinian 7500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Hemoftalmus 6500 lei
-
Vitrectomie pars-plana pentru Retinopatie Diabetică Proliferativă 7500 lei
(cu sau fără hemoftalmus)
-
Vitrectomie pars-plana pentru Endoftalmită 7500 lei
inclusiv recoltare probe laborator
-
Vitrectomie pars-plana pentru scoaterea cristalinului natural căzut în vitros 6400 lei
fără implantare de cristalin artificial
-
Vitrectomie pars-plana pentru scoaterea cristalinului natural căzut în vitros 7000 lei
cu implantare de cristalin artificial in sulcus, pe suport capsular
-
Vitrectomie pars-plana pentru scoaterea cristalinului natural căzut în vitros 8000 lei
cu implantare de cristalin artificial fixat la scleră (în “tunel” sau suturat)
-
Injecție intravitreană cu Avastin sau Triamcinolon 680 lei
-
Injecție intravitreană cu Avastin și Triamcinolon 780 lei
(ambele în aceeași ședință)
-
Injecție intravitreană cu Eylea 600 lei
(adusă de pacient)
