Operație Glaucom

Glaucomul este o afecțiune oculară ce constă în creșterea presiunii intraoculare, urmată de afectarea nervului optic, a câmpului vizual și, în final, de scăderea ireversibilă a vederii.

Ochiul are propriul lui sistem ce permite circulația și drenarea umorii apoase (un fluid transparent cu roluri multiple în funcțiile ochiului). Când acest fluid nu poate circula, el se acumulează, crescând presiunea intraoculară și „presează” nervul optic, distrugându-l treptat.

Nervul optic este responsabil de transmiterea semnalelor luminoase de la ochi la creier, unde acestea se transformă în imagini; de aceea deteriorarea sau distrugerea nervului optic duc la slăbirea vederii sau la orbirea ireversibilă.

glaucom

Factorii de risc ai glaucomului:

  • vârsta: 2-3% din persoanele peste 40 ani suferă de glaucom;

  • ereditatea: glaucomul se poate transmite ereditar. De aceea, nu trebuie ignorat controlul oftalmologic periodic, în special la persoane care au rude cu glaucom (unul din părinți, ambii părinți etc); acesta este recomandat să fie făcut de 1-2 ori/an;

  • miopia: ochii miopi au șanse mai mari să dezvolte glaucom, față de ochii non-miopi;

  • traumatisme la nivelul sau în vecinătatea ochiului (glaucom secundar post-traumatic);

  • consumul îndelungat al unor medicamente (ex: steroizi – glaucomul secundar cortizonic);

  • diabetul necontrolat, dacă ajunge în faza de retinopatie diabetică avansată, sau alte boli vasculare retiniene (cel mai frecvent, ocluzia de venă retiniană) ce pot duce la glaucom secundar neovascular.

Cauzele apariției glaucomului:

  • cauze genetice, aparent necunoscute (glaucomul primitiv, cu unghi deschis), în care factorul genetic are o proporție importantă, dar nu este o cauză absolută;

  • cauze anatomice, legate de forma unghiului dintre iris și cornee (glaucomul cu unghi îngust/închis);

  • cauze diverse care pot duce la creșterea tensiunii oculare, în mod cronic sau acut: tratament cortizonic, traumatisme oculare, malformații oculare, cataractă hiper-matură etc (glaucomul secundar).

Tipuri clinice de glaucom:

  • glaucomul cronic este cel mai adesea asimptomatic, diagnosticul fiind pus din întamplare, la un consult de rutină; uneori poate avea simptome nespecifice – lăcrimare intermitentă, senzație de oboseală oculară, senzație de “simțire a ochilor”. În formă foarte avansată, scade și vederea, în special câmpul vizual, care se îngustează treptat;

  • glaucomul acut (sau atacul/subatacul de glaucom) are un debut zgomotos, cu dureri oculare și pe jumătate de cap, cu înroșirea ochiului și scăderea semnificativă a vederii; uneori se asociază și vărsături. Deși este foarte periculos, are avantajul că, fiind foarte bogat în simptome, determină pacientul să se prezinte repede la medic;

  • glaucomul secundar, dacă e cronic, e caracterizat prin aceeași “discreție” a simptomelor, ca și glaucomul primitiv cu unghi deschis (cronic), dar, dacă e acut (de ex. glaucomul facotoxic, determinat de o cataractă foarte “coaptă”, care s-a “spart” în ochi), atunci, este foarte dureros și însoțit de scăderea vederii;

  • glaucomul congenital e vizibil la nou-născut printr-un aspect deosebit al ochilor, care apar foarte mari, bulbucați, cu cornea opacă (în loc de a fi complet transparentă) și cu sesizarea din partea părinților că bebelușul nu urmărește obiectele, lumina etc.

 

Diagnosticarea glaucomului

Având în vedere simptomele specifice, diagnosticarea glaucomului este uneori dificilă, dar are câteva indicii obiective:

Tensiunea oculară mărită

    • Presiunea intraoculară se măsoară cu Tonometrul Goldmann și cu Tonometrul computerizat non-contact.
    • Domeniul normal este între 10 și 21-22 mm coloană de mercur; valorile de 22-24 mm sunt la limită, impunând controale oftalmologice periodice și corelarea cu alte examene oculare; valorile peste 23-24 mm, găsite în mod repetat, pledează serios pentru acest diagnostic, dar și în acest caz trebuie corelate cu alte examinări: pahimetrie, câmp vizual, tomografie de nerv optic (HRT, OCT).

    • De menționat că există și glaucomul cu “tensiune joasă” sau “fără tensiune”; în acest caz celelalte măsurători pot confirma sau infirma diagnosticul. Pahimetria (grosimea corneei) este foarte importantă în evaluarea corectă a presiunii intraoculare!

Afectarea nervului optic la examenul fundului de ochi: acesta prezintă o lărgire specifică (excavație).

Afectarea specifică a câmpului vizual.

Modificări specifice pe tomografia de nerv optic, sau pe tomografia de retină centrală (maculară), chiar în stadii incipiente.

Alte elemente de diagnostic: simptomatologia, factorii de risc, ereditatea, gonioscopia (forma unghiului dintre cornee și iris sau prezența de material anormal la nivelul lui, ce poate împiedica scurgerea umorii apoase).

Nu orice creștere a tensiunii intraoculare înseamnă glaucom. Există creșteri ale presiunii intraoculare, fără alte modificări specifice glaucomului, care se încadrează în Sindromul de hipertensiune intraoculară. Aceasta trebuie urmarită cu mare atenție de către medicul oftalmolog, dar nu necesită tratament la început, poate chiar niciodată, dacă nu virează spre glaucom propriu-zis.

Tarife Consultații și investigații pentru glaucom

  • Pachet Consult clinic complet pentru dispensarizare inițială glaucom 320 lei
  • Pachet tomografie OCT de nerv optic și OCT de maculă pentru glaucom 500 lei (ambii ochi)
  • Pachet investigarea unghiului “ocular” 220 lei

    (include examen pol anterior, gonioscopie și tomografie OCT de unghi irido-corneean)

  • Citirea și interpretarea investigațiilor efectuate în Clinica Oculus GRATUIT
  • Controale după operația de glaucom GRATUIT

    (prima lună postoperator)

Tratamentul glaucomului

Glaucomul necesită un tratament adaptat, combinând tratamentul medical (picături) cu tratamentul LASER și intervenții chirurgicale. Numai medicul oftalmolog care vă urmărește evoluția poate stabili tratamentul adecvat, schimbarea lui în altă fază a bolii, sau tratamentul combinat.

    • necesită controale periodice și dispensarizare:

      • măsurarea lunară a tensiunii oculare (normal este între 12-22 mm coloană de mercur, obligatoriu de corelat cu grosimea corneei); tensiunea oculară trebuie măsurată cu tratamentul efectuat inclusiv în ziua controlului;

      • urmărirea bianuală a câmpului vizual (CV);

      • efectuarea bianuală a tomografiei de nerv optic (OCT și HRT);

      • examenul fundului de ochi pentru aspectul nervului optic.

    • tratamentul inițial: cu picături, zilnic, continuu (fără întreruperi), conform prescripției medicului.

    • dacă tratamentul cu picături este sau devine ineficace, iar boala dă semne că înaintează (pe CV și tomografie), sau când pacientul se prezintă direct în faze avansate ale bolii, se recomandă intervenția chirurgicală.

Glaucomul acut reprezintă o urgență de diagnostic și tratament: el necesită, pe lângă tratament medicamentos (picături, pastile, perfuzii) și tratament LASER (iridotomii Laser Yag), sau direct operație. Pacienții care au făcut atac de glaucom la un ochi au un risc mărit de a face și la celălalt ochi; de aceea, după tratarea ochiului cu atac, se va face tratament profilactic la celălalt ochi - iridotomii Laser Yag.

Glaucomul congenital este, de asemenea, o urgență de diagnostic și tratament, necesitând intervenție chirurgicală precoce într-un serviciu specializat de oftalmo-pediatrie.

Glaucomul secundar - determinat de anumite boli oculare sau generale - se tratează în primul rând prin rezolvarea cauzei care a dus la creșterea tensiunii oculare, asociată cu tratament cu picături anti-glaucomatoase și, eventual, intervenție chirurgicală.

  • Se face zilnic, continuu (fără întreruperi), conform prescripției medicului.

  • Dacă tensiunea oculară nu e foarte mare, se poate începe cu un tratament minimal și, funcție de eficiența lui, crescut ulterior, sau combinat cu alte tratamente, care acționează prin mecanisme diferite - există mai multe clase de substanțe cu efect de scădere a tensiunii oculare, cu acțiune sinergică și aditivă.

  • Tratamentul cu picături poate avea reacții adverse, de obicei lipsite de gravitate (usturime la instilare, înroșirea ochiului, creșterea genelor, până la scăderea vederii prin edem macular cistoid, sau reacții alergice marcate). În aceste cazuri, doar oftalmologul curant poate schimba tratamentul.

Există două mari tipuri de tratamente LASER:

  • Iridotomiile Laser Yag, pentru glaucomul cu unghi îngust. Principiul intervenției constă în realizarea unor orificii perforante în iris (două per ochi), prin care să se scurgă umoarea apoasă în situațiile de închidere bruscă a unghiului ochiului, prevenind astfel blocajul umorului apos în ochi, cu creșterea bruscă și foarte mare a tensiunii oculare. Intervenția se realizează sub anestezie locală cu picături, într-o singură ședință, cu durata de aproximativ 10 minute, prin intermediul unei lupe care se așează pe ochi, și prin care va pătrunde lumina Laser. Intervenția nu determină restricții în viața de zi cu zi, pacientul putându-și relua activitatea normală aproape imediat, dar va avea un tratament cu picături timp de două săptămâni.

  • Trabeculoplastia Laser, pentru glaucomul cu unghi deschis, în forme incipiente sau mediu-avansate, ca o treaptă intermediară înaintea operației. Principiul intervenției constă în aplicarea unor spoturi Laser pe trabecul (zona pe unde se scurge umoarea apoasă din ochi), lărgind spațiile trabeculare, permițând astfel eliminarea mai ușoară a umoarei apoase din ochi, cu scăderea consecutivă a tensiunii oculare. Se realizează în una sau două ședințe per ochi, sub anestezie cu picături și printr-o lupă specială, iar efectul maxim se obține cam la două luni postoperator. Din păcate, de cele mai multe ori, efectul nu durează mai mult de câțiva ani, dar poate fi o etapă intermediară până la operație, mai ales că nu are niciun fel de riscuri, în comparație cu intervenția chirurgicală.

  • Ciclofotocoagularea micropulsată Laser este o a treia mare categorie de tratament LASER pentru glaucom; noi o recomandăm în situații oculare complexe, la ochi multiplu operați, de exemplu, cu mai multe operații de glaucom, sau cu transplante de cornee, sau cu traumatisme în antecedente etc.

Intervenții chirurgicale:

Principiul operației este realizarea unui orificiu prin care să se scurgă umoarea apoasă din ochi, în spațiile subconjunctivale; operația presupune tăierea unui căpăcel din scleră, apoi excizia unei mici părți din trabecul și din iris; faptul că se incizează și se excizează țesut organic predispune la inflamație și la cicatrizare, adesea aleatorie a țesuturilor – lucru cu potențial de reacții adverse și de limitare a efectului operației, prin cicatrizarea excesivă și a orificiului pe care noi îl vrem perforant și liber.

Acestea au ca principiu tot realizarea unui orificiu între interiorul globului ocular și spațiul extraocular, dar, spre deosebire de Trabeculectomie, acest orificiu nu se realizează prin tăierea și excizia din țesuturile ochiului, ci prin implantarea unui mic “tubuleț” din metal, care face legatura între interiorul și exteriorul globului ocular, drenând astfel prin el umoarea apoasă din ochi.

Acest tubuleț metalic de drenaj poate fi implantat direct din camera anterioară a ochiului, spre spațiul exterior (cazul micro-stenturilor), cu traumatizare aprope absentă a țesuturilor oculare, sau din camera ochiului spre exterior, dar sub un căpăcel tăiat în scleră (asemănător cu trabeculectomia) – cazul șuntului Ex-Press.

Aceasta este o operație prin care se atașează la suprafața globului ocular, subconjunctival, un dispozitiv cu valvă, prin care se drenează umorul apos din interiorul ochiului în rezervorul dispozitivului, apoi spre vasele conjunctivale și episclerale.

O recomandăm în cazuri complexe, în special în glaucoame secundare (post-traumatice, sau post-transplant de cornee etc).

Concluzii:

  • Odată diagnosticat glaucomul, cel mai important lucru de controlat este reducerea presiunii intraoculare prin tratament medicamentos și/sau chirurgical, urmată de menținerea ei la un nivel corespunzător; de asemenea, este extrem de important să obținem o stabilizare a stării nervului optic (evidențiată prin lipsa de progresie a modificărilor pe câmpul vizual și pe tomografie).

  • Prin tratament, glaucomul NU dispare, el se află doar într-o stare “protejată” care nu afectează viața zilnică; pentru a-l ține sub control, examenul oftalmologic trebuie să fie continuu și regulat, chiar dacă pacientul a fost operat de glaucom!

  • Glaucomul netratat duce mai întâi la scăderea periferică a vederii și apoi la orbire ireversibilă; diagnosticarea și tratamentul precoce reprezintă singura apărare contra bolii.

Tarife operații de glaucom

  • Trabeculectomie 3100 lei
  • Operație cu implantare de șunt ExPress 5200 lei, inclusiv șuntul
  • Operație cu implantare de șunt XEN 7000 lei, inclusiv șuntul
  • Operație cu Implantare Valvă Ahmed 4500 lei, inclusiv valva

În aceste prețuri intră și controalele postoperatorii din prima lună după operație.

  • Scoaterea firelor după operația de glaucom 200 lei