Un caz horror de azi: o operație de transplant de cornee pentru un ochi extrem de suferind după o operație nereușită de cataractă.

Pacientul avea un cristalin artificial de camera anterioară „înghesuit” în fața pupilei, în contact întins cu corneea și cu ambele anse înfipte profund in iris; un cristalin artificial care mai mult a facut rău decât bine și care, pe lângă operația însăși de cataractă, cu complicații intraoperatorii, a dus, și el, la afectarea serioasă a corneei: aceasta a devenit edemațiată, foarte groasă și opacă și cu vase de sânge patologice în structura ei.

În plus, ochiul era și extrem de inflamat și dureros, chiar și cu o lentilă de contact „terapeutică”.

Tratamentul propus a fost: eliminarea cristalinului existent, care funcționa ca spină iritativă pentru cornee și pentru ochi, reimplantarea unui nou cristalin, dar corect poziționat în spatele pupilei, suturat („cusut”) și un transplant lamelar DSAEK.

Din păcate, din cauza situației locale proaste pe care am găsit-o la nivelul ochiului, am renunțat la transplantul lamelar și am efectuat transplant perforant, urmat de scoaterea, cu mare dificultate, dar și cu mare atenție, a cristalinului existent și vitrectomie locală, anterioară.

Tot din precauție, am ales să nu implantăm noul cristalin artificial în acest timp operator, ci să o facem mai târziu, într-un alt timp operator, după ce transplantul se mai vindecă.

Pentru curioși, filmul intervenției poate fi văzut pe canalul youtube al Clinicii Oculus.